Poezia de azi

Îmi plac poeziile care reflectă atât de frumos ceva ce eu nu aş putea spune măcar prin cele mai simple combinaţii de cuvinte.

Una din ele.

Mai am o scoică şi cîteva pietre,cum să clădesc din ele o mare
şi-un ţărm unde să stau pe nisip
şi cum să mă conving că am fost pe un asemenea ţărm
urmînd fericit o pasăre
care acum nu mă mai lasă să dorm?
O scoică şi cîteva pietre
şi un nume ciudat
pe care nu-l înţelege nimeni
şi speranţa mea de-a ajunge
să nu-l mai înţeleg nici eu într-o zi.
Sărbătoarea s-a terminat,
îmi aştept pedeapsa lîngă tribunele goale,
dar eu am văzut arzînd la amiază un nor
şi-am auzit cîntecul care îngenunchea caii sălbateci,
îşi spun, ţărmul acela nu-i simplă poveste,
eu am văzut norul şi-am ascultat cîntecul
şi înainte de a mă învinge
soarele m-a făcut fericit.

Octavian Paler- Jocul

Gând cules

Şi .

Autosugestii

Zi de zi ne autosugerăm.
Multe.
Uneori pozitive, alteori negative, şi cel mai des prea multe.

Toţi facem la fel.
Uneori autosugestiile noastre sunt legate de noi înşine.
Dar totuşi cel mai des ele au legătură cu oamenii din jur.

Desenăm în capul nostru posibile discuţii, posibile emoţii, posibile seri şi dimineţi, posibile veri şi primăveri, posibile culori şi ploi şi mări şi sori şi timp şi paradoxuri albe.

Şi totul e frumos, e molatic şi plăcut şi călduţ şi diferit şi exuberant şi viu şi stelar şi de toate.
Pentru că totul e doar în nişte gânduri care îşi potolesc setea prin cărţile adolescenţei pline de un iz frumos de viaţă vie sau poate din adâncurile unei adolescenţe trăite altfel.

Şi e jenant de sublim atunci când aşteptările noastre câte puţin devin realitate...
Şi e dezolanat atunci când îţi numeri fărâmiturile de autosugestii reflectate în oameni nepotriviţi sau poate în timp nepotrivit...

Dar oricare din aceste două scenarii, atât timp cât sunt conştiente, aduc satisfacţie.

Deci să fim conştienţi, conştienţi de tot şi fiecare lucru ce trece şi prinde rădăcini în capul nostru.

Nodul mistic

"Indienii cred că nodul este emblema preferată a lui Shri (numită şi Lakshmi), zeiţa hindusă a bogăţiei, consoarta zeului Vishnu. Acesta împodobeşte pieptul lui Vishnu, fiind reprezentat de obicei ca un nod cu opt împletituri. Aceste asociaţii conferă nodului mistic o aură de puteri misterioase, ce se spune că aduc fericire şi împliniri. El este continuu, sugerând lipsa unui început şi a unui sfârşit. În concepţia religioasă, este semnul infinitei înţelepciuni şi compasiuni a lui Buddha. Ca simbol secular, el reprezintă continuitatea sigură a iubirii. În plus, nodul mistic este simbolul infinitului scris de trei ori, simbol ce corespunde şi numărului 8."

Mai sunt multe interpretări.

Important că pentru mine are o semnificaţie aparte, atemporală şi atipică, care va fi mereu cu mine.

Pseudo existenţe

Zilele pot fi la fel.

Zilele pot fi diferite.

Diferite le face atitudinea noastră dar şi oamenii care ne înconjoară.

Se spune că suntem suma a 6 oameni cu care petrecem cel mai mult timp. 

Rezultă că viaţa şi atutidinea noastră e de fapt în aceşti 6 oameni. 

Când ai familie, gen soţie/soţ, preiai în mare parte de la ea/el.

Când eşti cu părinţii, dar chiar eşti cu ei, atunci de la ei.

Dar există oameni, care pseudo există în viaţa noastră.

Ieşi cu ei, discuţi cu ei, poate chiar e prietena/prietenul, sau colegi sau cunoscuţi buni...şi ei parcă fizic există în viaţa ta, dar de fapt sunt total absenţi...nu-s.Dacă stai şi analizezi lucrurile, nu este nici o diferenţă între să fie sau să nu fie, chiar dacă atuni când ei nu sunt, parcă ai vrea să fie. Dar tot ce aduc ei de fapt, e un fel de superficialitate şi senzaţii sterile...prin discuţii despre nimic, discuţii despre toate, parcă interesante dar după care nu ai nici un gând.Dacă îi ştergi din program, apare doar un sentiment de discomfort iniţial, apoi începi a avea timp pentru a simţi din plin. 

Dacă s-a ajuns la nivelul conştientizării faptului în sine şi determinarea acestor persoane, bine este ca atunci când prioritizăm, ei să nu fie în topul listei. Perfect este ca ei să nu fie deloc. 

Este uşor cu pseudo relaţii..dar este mai bine fără ele.

Trecut

Pentru cineva trecutul înseamnă joacă, căpşune din grădină sau role...
Pentru altcineva înseamnă muzică, primele CD playere, chitară la lumina lumnării/brichetei...
Pentru cineva înseamnă scăldat pe furiş, rug noaptea şi vodka băută a-lea maturii...
Pentru cineva înseamnă bunici, sărbătoarea satului şi păpuşi din porumb...
Pentru altcineva trecutul are forma unul el sau ei...

Orice culoare ar avea trecutul, el este o parte a fiecăruia.
Am învăţat asta mai ales din părţile trecutului care se vor şterse din memorie.

Acceptarea este un ultim cadou pe care îl putem oferi minţii noastre obosite de trecuturi pe care le tot negăm.

Azi şi ieri şi mâine, orice zi e bună pentru a începe împăcarea cu trecutul.

Oamenii senini sunt oameni cu trecut.
Cu tot trecutul intact, neciopârţit şi neascuns...acceptat şi lăsat în trecut.

Îmi plac oamenii senini.